Istoric

FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE LUPTE – scurt istoric

Aşa cum am specificat anterior, momentul de oficializare a sportului românesc l-a constituit înfiinţarea la 1 decembrie 1912 a Federaţiei Societăţilor Sportive din România (F.S.S.R.).

Primul moment când s-a vorbit de lupte ca ramură de sport a fost la 5 aprile 1925 atunci când a avut loc adunarea generală ordinară a F.S.S.R. în cadrul căreia s-a hotărât conducerea unitară a fiecărei discipline sportive. Ca preşedinţi ai Comisiunilor centrale de Sport au fost aleşi: C. Manuilă (fotball associaţie); Novrea (sporturi de iarnă), dr. Talangescu (box), M. Economu (tenis), Th. Rosetti (ski), căpitan Ţane Săvescu (oină), Dinu Cesianu (scrimă), căpt. Mircea Savu (luptă), A. Leucuţia (atletism), Georgescu Pălărnidă (ciclism), dr, Ritter (sporturi de apă); Acesta a fost momentul constituirii unei structuri sportive specializate pe lupte.

In 1927 comisiile sportive s-au modificat după cum urmează: A.S.R. principele Niculae (atletism), Mihai Savu (box), George Plagino (tir), dr. Ritter (sporturi de apă), Gr. Caracostea (rugby), Neagu Boerescu (lupte), căpt. Săvulescu (oină), M. Iconomu (tenis), Th. Rosetti (ski). Dinu Cesianu (scrimă), Georgescu Palamidă (ciclism), Iorgu Arsene (sporturi de iarnă), A. Leucuţia (fotball ass).

In august 1929 Parlamentul a votat Legea Educaţiei Fizice prin care s-a hotărât ca administrarea şi organizarea activităţii sportive să se facă numai prin Uniunea Federaţiilor de Sport din România (UFSR); Un an mai târziu federaţiilor sportive le-a fost recunoscut statutul juridic;

Potrivit lui Ghibu E. şi Todan I. la 23 noiembrie 1930 la Oradea a luat fiinţă Federaţia Română de Lupte şi Haltere („lupte şi greutăţi”), alcătuită dintr-un comitet provizoriu, iar recunoaşterea caracterului oficial a structurii s-a produs în 1932 când preşedinte al Federaţiei a fost ales Camil Manuilă, după ce în prealabil a fost mutat sediul în 1931 la Bucureşti.

In prezent. în cadrul F.R.L. activează toate secţiile de lupte greco-romane, lupte libere şi lupte feminine din cadrul cluburilor şi asociaţiilor sportive în vederea dezvoltării şi practicării acestor ramuri sportive. F.R.L. îşi desfăşoară activitatea pe baza statutului şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a sa, având personalitate juridică şi încurajează activitatea sportivă amatoare.

Statutul de sportiv amator presupune o protecţie din partea FRL în ce priveşte asigurarea socială pentru accidentări şi îmbolnăviri cauzate de antrenamente şi competiţii şi garantarea şcolarizării pe perioada activităţii competiţionale.

Organul suprem de conducere al activităţii F.R.L. este Adunarea Generală, iar hotărârile luate se duc la îndeplinire de către Colegiile şi Comisiile Centrale ale forului:

- Colegiul Central al Antrenorilor (cu comisiile luptelor greco-romane, lupte libere şi lupte feminine);

- Colegiul Central al Arbitrilor;

- Comisia pentru competiţii şi clasificări sportive;

- Comisia de lupte pentru speranţe olimpice, tineret, juniori, cădeţi şi şcolari;

- Comisia de disciplină şi educaţie;

- Comisia de propagandă, documentare şi presă;

- Comisia medicală;

- Comisia pentru execuţia bugetară şi asigurarea materială;

- Comisiile teritoriale de luptă;

- Comisia de îndrumare şi control a pregătirii în secţiile de performanţă;

- Comisia pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor;

- Comisia de lupte feminine;

- Comisia pentru relaţia cu FILA, COSR şi alte organisme;

- Comisia de elaborare a Buletinului informativ al federaţiei; Activitatea acestor colegii şi comisii centrale este coordonată de către Biroul FRL: format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar general, 1 secretar general adjunct şi 1042 membri. Fiecare dintre aceştia are trasate prin fişa postului atribuţii, obligaţii şi responsabilităţi care vor conduce la bunul mers al activităţii întregului aparat administrativ.

* Material preluat din “Lupte – Curs de Baza”