Dezvoltarea Luptelor Romanesti pe Plan Mondial
CONTRIBUŢII ALE ŞCOLII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA LUPTELOR PE PLAN MONDIAL
La apariţia şi dezvoltarea şcolii româneşti de lupte au concurat în principal două instituţii:
a) Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport – (înfiinţată în 1922 sub titulatura de I.N.E.F.- Institutul Naţional de Educaţie Fizică) prin formarea celor mai valoroşi specialişti români ai domeniului luptelor;
b) Federaţia Română de Lupte – înfiinţată în 1930 sub de numirea de Federaţia Română de Lupte şi Greutăţi cu sediul la Oradea, instituţie care avea să-şi schimbe sediul în Bucureşti un an mai târziu şi care avea să cunoască recunoaşterea oficială în anul 1932 atunci când a fost ales primul preşedinte, d-l Camil Mănuilă.
Prin efortul conjugat al acestor două instituţii, s-a reuşit în timp valorificarea cadrului legislativ în contextul tradiţiilor existente în ce priveşte sportul luptelor şi implementarea tendinţelor internaţionale în dezvoltarea ulterioară a acestora.
Şcoala românească de lupte se face remarcată prin următoarele caracteristici definitorii:
1) Palmaresul obţinut:
In decursul activităţii F.R.L. s-au obţinut următoarele rezultate:
La cele 32 de medalii la J.O. la ambele stiluri se adaugă încă 14 medalii la CM. şi 50 la CE la LLB., cele 91 de medalii la CE şi 62 medalii la CM. la LGR plus nenumăratele medalii obţinute de sportivii români la categoria de vârstă juniori şi cădeţi, iar mai nou medaliile obţinute de lotul feminin de lupte – toate acestea ne îndreptăţesc să afirmăm că în România s-a format şi fiinţează o şcoală de lupte.
2) Specialiştii domeniului:
De şcoala românească de lupte se leagă în principal numele celui care a fost Ion Corneanu – maestru emerit al sportului, primul absolvent al A.N.E.F.S. cu specializare lupte, antrenor al lotului reprezentativ de lupte greco-romane peste 3 decenii, fost vicepreşedinte al FILA, formator al majorităţii campionilor olimpici la greco-romane şi coordonator al activităţii F.R.L, pe o perioadă îndelungată.; In prezent F.R.L. organizează anual Turneul Internaţional de lupte sub patronajul F.I.L.A., turneu care-i poartă numele prestigiosului specialist Turneul Internaţional de lupte „Ion Corneanu “ .

Pe lângă numele lui Corneanu se mai adaugă cele ale lui Waskul-Popovici loan, Cismaş Gheorghe, Puşcaşii Vasiie, Andrei Vasile, Pavel Nicolae, Urianu Gheorghe, Coman Petre, Rusu Ştefan, Alexandru Constantin şi mulţi alţii – personalităţi a căror valoare a fost recunoscută pe pian internaţional – unii ca sportivi, alţii ca antrenori sau care au obţinut rezultate remarcabile în ambele ipostaze.
In prezent in România activează un număr de 117 antrenori activi la LLB din care 39 sunt antrenori emeriţi şi 85 antrenori activi la LGR din care 43 sunt antrenori emeriţi, A se consulta pagina Antrenori Federali.
3) Metodologie proprie de pregătire;
Contribuţiile aduse de şcoala românească de lupte pot fi concretizate în:
- elaborarea şi eşalonarea unei pregătiri în forma biciclului anual, fapt care permite abordarea de către aceiaşi luptători atât a CM. cât şi a C.E., lucru argumentat de o serie de expuneri ale antrenorilor şi materiale tehnieo-metodice elaborate pe baza exeprienţei practicii româneşti;
- elaborarea unor conţinuturi eficiente ale perioadelor de pregătire în timpul anului. In mod expres îmbunătăţirea conţinutului specific şi nespecific a perioadei pregătitoare.
- organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de perfecţionare a antrenorilor la nivel internaţional conduse de specialiştii români care au adus îmbunătăţiri la forma şi conţinutul materialelor descriptive şi explicative pentru diferitele etape de pregătire şi mijloacele aferente acestora;
- stabilirea unor parametri şi indicatori de evaluare a. comportării luptătorilor în concurs precum şi modalităţi noi în analiza aiurii luptei de concurs şi de antrenament;
- popularizarea unor rezultate ale cercetării ştiinţifice autohtone de natură să ridice calitatea procesului de pregătire;
- prezentarea şi activarea unor specialişti români în cadrul organismelor de lucru al FILA (Comeanu Ion – vicepreşedinte FILA);
- punerea la punct a unei metodologii de lucra privind dezvoltarea forţei şi a rezistenţei de forţă, metodologie preluată de către specialiştii din alte ţări;
- elaborarea, publicarea şi traducerea în alte limbi a unor lucrări ce aparţin specialiştilor români;
- elaborarea unor procedee noi sau a unor. variante noi de trântire, folosite cu succes şi în premieră de luptătorii români şi mai apoi preluate de către cei străini: (Dumitru Pârvulescu, Ştefan Rusu, Andrei Vasile, Gheorghe Berceanu, Alexandru Constantin)
4) Structuri specifice de activitate:
In anul 2006 funcţionau 8 licee cu program sportiv ce aveau in componenţă clase de lupte, 14 asociaţii judeţene cu profil de lupte, 7 organisme de specialitate (de tipul grupurilor şcolare şi asociaţii), 41 de cluburi sportive şcolare, 36 de cluburi sportive şi 16 cluburi sportive muncitoreşti. In total 122 de unităţi cu personalitate juridică ale coror secţii de lupte sunt afiliate la forul coordonator F.R.L. A se consulta pagina Cluburi si Asociatii.
Citeste si Articolul <Aparitia si Dezvoltarea luptelor in Romania>








