VÂRSTA OPTIMĂ DE SELECŢIE LA LUPTE FEMININE,
VÂRSTA CAMPIOANEI OLIMPICE,
PERIOADA DE PRACTICǍ NECESARǍ OBŢINERII MARII PERFORMANŢE
Prep.univ.drd. Grigore Alin
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”
Familia luptelor sportive a fost completată odată cu organizarea competiţiilor de lupte feminine dar mai ales prin cooptarea acestora printre sporturile olimpice începând cu ediţia din 2004. Competiţiile de lupte feminine se desfăşoară după regulamentul luptelor libere masculine, fiind permise, în cadrul confruntărilor directe, acţiuni aspra tuturor segmentelor adversarei utilizând pentru realizarea acţiunilor tehnico-tactice toate segmentele proprii. Întrecerile de lupte feminine se desfăşoară în cadrul J.O. în limitele a 4 categorii de greutate (48 kg, 55 kg, 63 kg şi 72 kg).
Scopul luptelor feminine, comun luptelor libere şi luptelor greco-romane, este neschimbat încă din antichitate, şi constă în trântirea adversarei cu omoplaţii pe saltea şi fixarea sa în această poziţie. În acest sens, fetele dispun de o gamă vastă şi variată de elemente şi procedee tehnice, tehnica luptelor feminine fiind considerată deosebit de complexă. Întrecerile se desfăşoară pe durata unei zile, (pentru o categorie de greutate) pentru câştigarea medaliilor fiind necesare susţinerea a 4-6 întâlniri, în două reuniuni.
Selecţia pentru practicarea luptelor feminine reprezintă un proces elaborat, prin care se încearcă depistarea fetelor cu disponibilităţi înnăscute, în vederea îndrumării acestora către secţiile de lupte. Selecţia are un caracter stadial, permanent, fiind imperios necesar ca ea să se realizeze la toate de nivelele de performanţă. Admiţând o analogie, după definiţia dată de Cismaş, 1987, selecţia în luptele feminine reprezintă un proces complex şi continuu de apreciere a nivelului integral de pregătire a luptătoarelor şi de propulsare a celor cu posibilităţi de progres pe drumul ascendent al pregătirii în scopul obţinerii unor performanţe din ce în ce mai valoroase[1].
Raportat la momentul în care se realizează, întâlnim selecţia iniţială, respectiv momentul de selecţionare şi îndrumare spre practica organizată; selecţia secundară ce completează selecţia iniţială având ca principal instrument specificitatea activităţii; selecţia finală, respectiv momentul decisiv spre marea performanţă, când sunt promovate sportivele care se apropie cel mai mult de parametrii modelului campioanei.
În momentul selecţiei este necesar ca cei care efectuează operaţiunea, să ştie ce calităţi sunt necesare pentru obţinerea performanţelor de vârf în lupte feminine iar fetele selecţionate să le posede la un nivel cât mai înalt, în special pe cele a căror evoluţie este influenţată de zestrea genetică.
Cu privire la vârsta optimă de angrenare a fetelor, în vederea practicării luptelor feminine există foarte puţine date consemnate în literatura de specialitate dar specialişti din ţara noastră (antrenori, profesori) consideră ca fetele dispun de capacităţi (învăţare), ce ar permite o vârstă de selecţie comparabilă cu cea a băieţilor.
Gheorghe Cismaş, consultând mai multe surse, avansează ca vârstă de selecţie, în vederea practicării luptelor de către băieţi, intervalul de 9-13 ani, considerând că la vârsta de 11-12 ani aprecierea disponibilităţilor este „concludentă şi edificatoare”[2]. Totuşi există încă păreri contradictorii referitor la această problemă.
Indiferent de vârsta optimă de selectare a fetelor pentru practicarea luptelor feminine (majoritatea înscriindu-se între valorile medii stabilite) vor exista şi excepţii, practica demonstrând acest lucru.
Vârsta optimă de selecţionare a copiilor, în vederea practicării sportului de performanţă (indiferent de disciplină sau probă sportivă), nu se stabileşte la întâmplare, ci se determină având la bază o serie de criterii obiective[3]:
- Determinarea vârstei optime la care se obţine marea performanţă la competiţiile de mare anvergură;
- Durata medie de practicare a disciplinei sportive abordate care să permită (să favorizeze), datorită acumulărilor succesive în sfera motrică, tehnico-tactică, psihică precum şi a maturizării organismului sub toate aspectele, obţinerea performanţelor maxime;
- Trăsăturile vârstei ce urmează a fi stabilită ca vârstă optimă de selecţie, în sensul că această vârstă să favorizeze învăţarea motrică (din punct de vedere fizic cât şi intelectual);
- Vârsta stabilită ca fiind optimă pentru selecţia iniţială să permită depistarea obiectivă a aptitudinilor determinante în obţinerea performanţelor.
Scop:
Având ca reper criteriile enunţate mai sus, scopul lucrării constă în determinarea vârstei de selecţie, stabilirea vârstei campioanei olimpice precum şi a perioadei de practică organizată necesară obţinerii performanţelor de top la lupte feminine. Totodată am încercat să identific diferenţele (privind problematica abordată) ce se evidenţiază între sportivele campioane şi mediile înregistate.
Ipoteză:
Există diferenţe semnificative între luptătoarele campioane şi participantele/medaliatele la J.O. în ceea ce priveşte:
- vârsta de selecţie?
- vârsta marii performanţe?
- perioada de practică necesară obţinerii performanţelor de top la lupte feminine?
Metode de cercetare:
Am utilizat în cadrul investigaţiei următoarele metode de cercetare: metoda documentării, metoda observaţiei, metoda convorbirii, metoda grafică şi metoda statistică de prelucrare a datelor.
Analizând competiţia de lupte feminine din cadrul J.O. din anii 2004 şi 2008, din perspectiva vârstei la care se obţin performanţele sportive, am stabilit media de vârstă a participantelor, a medaliatelor şi a campioanelor olimpice. Pe baza înregistrărilor efectuate de către F.I.L.A. privitor la momentul selecţiei iniţiale, a debutului practicii organizate şi a vârstei medii a participantelor la J.O. rezultate în urma investigaţiilor proprii, am determinat perioada medie de practicare a luptelor, de către fete, în vederea obţinerii marii performanţe. Rezultatele obţinute sunt redate în tabelele de mai jos.
| Indicatori statistici | Media de vârsta a participantelor la J.O. 2004 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 25,31 | 25,58 | 24,52 | 20,85 |
| S | 4,59 | 4,94 | 3,46 | 1,62 |
| C.V. | 18,15 | 19,31 | 14,09 | 7,78 |
Tabel nr. 1. Media de vârstă a luptătoarelor participante la J.O. ediţia 2004
| Indicatori statistici | Media de vârsta a participantelor la J.O. 2008 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 25,24 | 25,41 | 24,75 | 24,56 |
| S | 3,86 | 3,90 | 3,82 | 3,01 |
| C.V. | 15,29 | 15,36 | 15,42 | 12,27 |
Tabel nr. 2. Media de vârstă a luptătoarelor participante la J.O. ediţia 2008
Grafic nr. 1. Media de vârstă a luptătoarelor participante la J.O.
Media de vârstă a sportivelor participante la competiţia de lupte feminine din cadrul J.O. s-a situat în jurul a 25 ani şi 4 luni (25,31 îm 2004 şi 25,24 în 2008), a sportivelor medaliate în jurul a 24 ani şi 6 luni iar a campioanelor în jurul a 22 ani şi 8 luni. Coeficientul de variabilitate determinat pe baza mediei aritmetice şi a abaterii standard relevă o “dispersare” mică a vârstelor, pe toate cele 3 secţiuni urmărite, cea mai mare omogenitate înregistându-se în cazul câştigătoarelor (coef. var. 7,78; 12,27), valoarea centrală fiind, în acest caz, reprezentativă.
Se constată, în cazul competiţiei olimpice din anul 2008, o apropiere a vârstei campioanelor raportat la media vârstei medaliatelor şi chiar a tuturor participantelor. Din punct de vedere statistic (t-statistic, 2,22 < t-critic, 2,36) nu există diferenţe semnificative între media de vârstă a participantelor şi cea a performerelor de top. Diferenţa de vârstă medie a participantelor şi cea a campioanelor olimpice este totuşi de 2 ani şi 6 luni.
Putem considera că media de vârstă a performerelor (medaliate şi campioane) reprezintă vârsta optimă de obţinere a rezultatelor majore în competiţii de mare anvergură.
| Indicatori statistici | Media perioadei de practicare a luptelor a participantelor la J.O. 2004 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 10,13 | 9,43 | 12,17 | 12,00 |
| S | 4,85 | 4,53 | 5,39 | 6,38 |
| C.V. | 47,92 | 48,01 | 44,31 | 53,14 |
Tabel nr. 3. Media perioadei de practicare organizată a luptelor feminine de către sportivele participante la J.O. ediţia 2004
| Indicatori statistici | Media perioadei de practicare a luptelor a participantelor la J.O. 2008 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 11,08 | 10,62 | 12,47 | 15,50 |
| S | 4,70 | 4,30 | 5,67 | 7,51 |
| C.V. | 42,36 | 40,46 | 45,46 | 48,42 |
Tabel nr. 4. Media perioadei de practicare organizată a luptelor feminine de către sportivele participante la J.O. ediţia 2008
Grafic nr. 2. Media perioadei de practicare a luptelor feminine de către sportivele participante la J.O.
Parcurgând drumul invers, de la vârsta marii performanţe spre vârsta la care se efectuează selecţia iniţială, se dezvăluie o perioadă în care au loc acumulări ce ar permite comportamente competiţionale cu maxim de randament. Această perioada trebuie, pe de o parte, să permită, ca întindere, aceste acumulări (tehnica luptelor fiind deosebit de vastă) iar pe de alta, această perioadă să se încheie cu o vârstă care să favorizeze o exprimare în plenitudinea posibilităţilor fizice, tehnico-tactice, psihice şi intelectuale. De asemenea, parcurgând categoriile de vârstă (copile, cadete, junioare), fetele acumulează experienţă competiţională astfel încât vârsta senioratului să fie abordată cu maturitate.
Media perioadei de pregătire înregistrată de către participantele la competiţiile olimpice de lupte feminine a fost de 10 ani şi 6 luni, valori superioare înregistându-se în cazul J.O. din anul 2008 (11,08 ani). Pregătirea medaliatelor olimpice s-a realizat, în medie, pe durata a 12 ani iar a campioanelor pe durata medie a 13 ani şi 8 luni, în cazul ediţiei de la Beijing regăsindu-se o perioadă de 15 ani. Indiferent de ediţia avută în vedere, valorile perioadei de pregătire au înregistrat lipsă de omogenitate, coeficientul de variabilitate determinat situându-se în toate cazurile peste 40 %.
Am constatat o lipsă de semnificaţie între perioada de pregătire a “participantelor” şi perioada de pregătire a campioanelor olimpice (t – statistic 1,54 < t – critic 2,36), diferenţele medii înregistrate fiind de 3 ani de pregătire în favoarea campioanelor.
| Indicatori statistici | Media vârstei de selecţie a participantelor la J.O. 2004 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 15,18 | 16,15 | 12,35 | 8,85 |
| S | 5,47 | 5,02 | 5,95 | 6,28 |
| C.V. | 36,03 | 31,11 | 48,13 | 70,90 |
Tabel nr. 5. Media de vârstă la care s-a realizat selecţia luptătoarelor participante la J.O. ediţia 2004
| Indicatori statistici | Media vârstei de selecţie a participantelor la J.O. 2008 | |||
| participante | nemedaliate | medaliate | campioane | |
| Media | 14,16 | 14,79 | 12,28 | 9,06 |
| S | 4,78 | 4,72 | 4,62 | 6,43 |
| C.V. | 33,76 | 31,91 | 37,59 | 70,94 |
Tabel nr. 6. Media de vârstă la care s-a realizat selecţia luptătoarelor participante la J.O. ediţia 2008
Grafic nr. 3. Media vârstei de selecţie a luptătoarelor participante la J.O.
În vederea obţinerii vârstei optime de selecţie, din vârsta media la care s-a obţinut marea performanţă, se scade perioda necesară acumulărilor în plan tehnico-tactic precum şi a adaptărilor în plan fiziologic, biochimic şi motric. Rezumându-ne la acest calcul obţinem o vârstă de selecţie de 14-15 ani la sportivele participante (media la general), precum şi în cazul sportivelor ce nu au reuşit câştigarea unei medalii la competiţiile olimpice.
Media vârstei de selecţionare pentru practicarea luptelor feminine este în jur de 12 ani la sportivele medaliate olimpice şi chiar mai scăzută (9 ani) în cazul campioanelor. Împrăştierea datelor este excesivă în cazul medaliatelor dar mai ales al campioanelor (coef. variab. = 70%) şi mare în cazul sportivelor nemedaliate. Spre deosebire de valorile înregistrate în cazul vârstei marii performanţe şi a perioadei necesare atingerii maturităţii sportive, între vârsta de selecţie a campioanelor şi vârsta sportivelor ce nu au reuşit clasarea pe podiumul de premiere există diferenţe semnificative (t-statistic 3,20 > t-critic 2,36)
CONCLUZII
- Vârsta medie de selecţie la lupte feminine se situează în jurul a 12 ani. Totuşi, există diferenţe semnificative cu privire la vârsta de selecţie a campioanelor (mai mică) şi vârsta medie determinată în cazul celorlalte participante la J.O. Astfel, deducem că, excepţii atât într-un sens cât şi în celălalt vor fi permise şi acceptate în funcţie de aptitudinile existente la momentul selecţiei.
- În ceea ce priveşte vârsta medie ce favorizează obţinerea marii performanţe la lupte feminine, aceasta este de 24 de ani, valoarea obţinută în acest sens fiind reprezentativă din punct de vedere statistic.
- Perioada necesară acumulărilor (perioada de practică necesară obţinerii performanţelor de top la lupte feminine), conform datelor reieşite în urma investigaţiei de faţă, este de aproximativ 10-12 ani.
- Luptătoarele campioane fac parte dintr-o categorie de excepţie, în cazul acestora constatându-se vârste de selecţie mult mai coborâte, perioade de practică îndelungată precum şi o manifestare precoce a disponibilităţilor.
- Subiectul nu este nici pe departe epuizat, cercetări viitoare putând duce la date noi, ce pot obiectiviza şi mai mult aspectele investigate în cercetarea de faţă.
BIBLIOGRAFIE:
- Cismaş, G. – Lupte greco-romane. Instruirea juniorilor. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981
- Cismaş, G. – Lupte greco-romane. Elemente de teorie şi metodică de antrenament. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987
- Cismaş, G. (coordonator) – Lupte. Metodica pregătirii în ciclul olimpic 2005-2008 şi în perspective J.O. 2012. Federaţia Română de Lupte, 2006
- Dahnovski, V., C., Lescenko, S., S. – Pregătirea luptătorilor de mare performanţă. Sport şi performanţă nr. 306-307. Ministerul Tineretului şi Sportului. Centrul de Cercetări pentru Educaţie Fizică şi Sport. Bucureşti, 1990
- Dragnea A. – Măsurare şi evaluare în educaţie fizică şi sport. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
- Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv. Teorie şi practică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
- Dragnea, A., Mate-Teodorescu, S. – Teoria Sportului. Editura Fest, Bucureşti, 2002
- *** www.cela.com
- *** www.dexonline.ro
- *** www.fila-wrestling.com
[1] Cismaş G. – Lupte Greco-romane. Elemente de teorie şi metodică de antrenament. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987(pag. 124)
[2] Idem 1 (pag. 125)
[3] Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv. Teorie şi practică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996(pag. 265)
Posturi Asemanatoare:
